Cumva

1.
cred într-un fior care se măsoară în distanţe şi alte deplasări
cred în nopţi care-şi reazămă submisiv capul, iar eu nu pot să mă retrag.
sunt concluzii mizerabile, care duc precum scările rulante la capăt de oricum vrei să-i spui

2.
ei îi plăceai mai mult când erai tânăr şi viu. mie îmi placi acum.
despărtit de toate care mişcă
eşti cumva într-un val de energie inexplicabilă care mă urmăreşte,
şi mă strânge în braţe de fiecare dată când
metroul e gol.

4.
eşti aproape, într-o formă paradoxală,
şi totuşi atât de normală, încât mi-aş pune singură un diagnostic de nedescifrat.


nu sunt tristă

?